Între traumă și timp există o legătură specială. Deși vorbim de timp la trecut, prezent și viitor, când vine vorba de traumă nu există acest timp și nici limitare în timp. Trauma este un fenomen în care timpul se comprimă, vechi straturi sunt încă parte din prezent și vor rămâne și în viitor atâta timp cât nu sunt recunoscute.

“… prezentul nu este închis în el însuși, ci se transcende spre un viitor și spre un trecut…

Traumele nevindecate sapă adânc în sistemul relațional și, gradual, devin parte din fiecare membru, regăsindu-se în fiecare dar și în spațiu dintre membrii, ajungând uneori să treacă în timp către următoarele generații. Generații actuale sunt martore dar și participante la desfacerea unor situații dificile create de foste generații..

Temporalitatea lui Aici și Acum..

În Aici și Acum se găsește totalitatea trecutului, a tiparelor relaționale, trans-generaționale, istoria și povestea vieții ce definește omul din prezentul de aici și acum. În Aici și Acum sunt prinse toate momentele de Atunci și Acolo pe care omul le poartă cu el și le manifestă în prezent.

Aceste zone din timp și spațiu se întrepătrund și se separă, ele adaugă noi nuanțe și noi forme contextului prezent. Nicio experiență din trecut nu trăiește în izolare ci modelează experiențele actuale, așteptările din prezent și visele din viitor.

Negarea traumei sau a evenimentelor cu factor de risc de traumatizare nu creează premisele unui spațiu securizant de vindecare. O astfel de atitudine încurajează fenomenul de capsulare. Capsularea este acel spațiu din noi înșine care prinde atât negarea, splitarea, suprimarea cât și resursele. În fiecare capsulă avem cauza și suferința traumei dar și resursele blocate fără de care trauma nu s-ar putea dizolva.

Noi situații care aduc la suprafață vechile situații pot intra în rezonanță și să reactiveze contextul care, în trecut, a dus la fenomenul de capsulare, dând astfel șansă la “spargerea” capsulei. O cale către regenerare este ca ceea ce se revarsă din capsulă să nu fie evitat sau negat ci îmbrățișat ca atare.

Cu cât negarea traumei este mai mare cu atât fenomenul de capsulare crește ca intensitate și volum. În timp, intensitatea și volumul creează tensiuni care mai devreme sau mai târziu duc la diverse manifestări neplăcute. Aceste manifestări oferă șansa reactivării ca un factor important pentru a trata întreg contextul în care s-a format trauma. Și de fapt, fără o reactivare nu avem premisele adecvate unei reale vindecări.

__________________________________________________

Sursa foto: www.unsplash.com

Virajul nevrotic, natura umană și potențialul său

Conflictul este un aspect important al vieții sociale care nu stă în puterea omului de a îl evita.

Cum trăim “lichiditatea” societății?

Reconstruirea societății trece prin depășirea dihotomiei real versus virtual și îmbunătățirea suportului relațional ..

Istoria personală și alegerea profesiei

Tiparele relaționale deprinse de-a lungul dezvoltării personale se repetă și în mediul organizațional..

Afaceri neterminate..

Experiențele asimilate oferă spațiu pentru noi începuturi..

Ce înseamnă Gestalt?

O psihologie relațională care lucrează cu profunzimile oamenilor și sistemelor.